Facultatea telepatică înnăscută

Telepatia – mijlocul natural al contactului de la suflet la suflet

Telepatia este definită ca fiind abilitatea de comunicare dintre două persoane prin intermediul minții, persoane aflate la distanță una de alta, deci în lipsa unui contact fizic vizual, auditiv sau de altă natură cunoscută. Ca act de comunicare, telepatia se realizează între un emițător și un receptor. Telepatia se situează în planurile mentale superioare și folosește zona mentală ca mediu de transmitere. Telepatia planului mental impune un antrenament. Maestrul îi antrenează pe discipoli în această tehnică și formează, dacă este necesar, o legătură telepatică atunci când discipolul are dezvoltată această aptitudine.

Toți avem această capacitate, dar discipolul care și-a dezvoltat-o deja poate fi contactat mai repede. Impresia sau instrucțiunea este transmisă din mentalul Maestrului, în mentalul discipolului, prin mediul esoteric al zonei mentale și de la aceasta către creier. Transmisia este integrată de creier, care transformă gândurile în cuvinte.

Imediat ce aura devine magnetică, prin procesul evoluției, telepatia se produce în mod natural. Facultatea telepatică înnăscută a oamenilor se transformă prin evoluție, din planul astral în cel mental. În acest fel, veți dezvolta o aură comparabilă cu un radar, devenind un telepat mental. Impresiile telepatice pot veni prin orice parte a aurei sau în mentalul vostru, din planurile mentale.

Când ne-am dezvoltat vibrația celor trei vehicule, efectul respectiv s-a manifestat în aură ca o radiație; este radiată o lumină. Când această radiație a atins o anumită intensitate, aura devine magnetică. Ea atrage. În acest caz, aura atrage orice formă-gând care este proiectată către ea, căci telepatia are loc în planul gândirii.

Maeștrii de Lumină lucrează tot timpul în planul buddhic, dar pot coborî până la vibrația la care discipolul îi poate sesiza ca pe niște cuvinte. Totul are loc la nivelul sufletului. Telepatia este mijlocul natural al contactului de la suflet la suflet.

Nivelul buddhic include și mentalul superior, numit și MANAS (nivelul manasic). Maestrul poate să își transmită gândurile la nivel manasic, dar în mod normal, el folosește nivelul buddhic. Puteți să vă dezvoltați telepatia prin exercițiu. Ceea ce trebuie făcut e concentrarea pe centrul AJNA și trimiterea mesajului de la aceasta către centrul gâtului celeilalte persoane. Acesta îl receptează prin chakra gâtului, de aici îl trimite creierului, care traduce imaginea sau gândul. Este recomandat ca mesajul să fie foarte simplu, doar de câteva cuvinte, fără fraze lungi, care pot fi dificil de descifrat.

Discipolul aflat în stadiu de evoluție este supravegheat și testat de către Maestru. Când a trecut testele acestuia, el intră pe Poarta Inițierii spre Ierarhie, devenind un adevărat discipol. Drumul acesta este începutul unei călătorii de la care nu mai este posibilă întoarcerea, în spatele discipolului punțile fiind distruse. El poate să mai irosească multe vieți, rămânând singur în urmă, însă nu va putea să inverseze cursul evoluției. Începe apoi o perioadă în care se derulează o mare luptă între sufletul său și personalitatea sa. În planul fizic, bărbatul sau femeia respectivă devine o arenă a luptei pentru dominare, pentru viața de dorințe a personalității și viața spirituală a sufletului. În final, deși aceasta cere timp, sufletul care este mai puternic, învinge.

Pregătirea Omului pentru Viața de După Moarte

Pregătirea Omului pentru Inițiere

O posibilă definiție a inițierii ar fi procesul mental și psihologic prin care individul trece de la o stare considerată inferioară, la una superioară, respectiv transformarea profanului în inițiat.

Cărarea probațională precede Cărarea Inițierii și desemnează acea perioadă din viața unui om când se alătură definitiv forțelor evoluției și lucrează la construirea caracterului său propriu. El se ocupă de sine, cultivă calitățile ce-i lipsesc și caută să-și controleze personalitatea. În timp ce merge pe Cărarea probațională, el este inițiat să se cunoască pe sine, să-și dea seama de slăbiciunile sale și să le corijeze. Este învățat să lucreze cu ajutor invizibil pentru o mai bună înțelegere și cunoaștere, și în general, timp de mai multe vieți, este menținut în acest fel de lucru. Mai târziu, pe măsură ce face progrese, poate fi dirijat către o activitate mai deosebită. Este instruit în Înțelepciuea Divină și urmează gradele finale din Sala Învățăturii.

El este prezentat unui maestru și este dat în grija unuia dintre discipolii acestuia sau dacă este de o reală promisiune, este dat în grija unui Inițiat. Sunt ținute cursuri de către Inițiații de gradul I și II, pentru discipolii acceptați sau cei aflați în stadiul de probă, între orele 22:00 seara și 5:00 dimineața, în toate părțile lumii, astfel încât continuitatea învățământului să fie completă. Ei se adună în Sala Învățăturii și metoda este aproape identică cu cea practicată în marile universități, cursuri la anumite ore, lucrări experimentale, examinări și o avansare gradată pe măsură ce sunt trecute probele.

Inițiatul trece în Sala Înțelepciunii, după ce a trecut examenele și după ce a primit inițierea.

Ego-urile avansate și cei înclinați spiritual care nu sunt încă pe Cărarea probațională, primesc instrucțiuni de la discipoli. Ocazional, în clasele mari, sunt ținute cursuri pentru profilul lor, care sunt conduse de inițiați. Lucrarea lor este mai rudimentară, deși ocultă din punct de vedere lumesc și sub supraveghere, ei învață să devină ajutoare invizibile.  Ajutoarele invizibile sunt recrutate de obicei dintre Ego-urile avansate.

Cei foarte avansați și cei de pe Cărarea probațională și aproape de inițiere, lucrează în ceea ce s-ar putea numi departamentul muncii, cu scopul de a forma un grup de asistenți pentru Membrii Ierarhiei. Trei departamente de instruire veghează trei faze de dezvoltare a omului.

În primă fază: sunt date învățăminte privind disciplinarea vieții, creșterea caracterului, dezvoltarea microcosmosului, conform liniilor cosmice. Omul învață să se cunoască pe el însuși.

În a doua fază: sunt date învățături despre Macrocosmos, pentru a se ajunge la înțelegerea funcționării Cosmosului. Omul primește informații despre regnurile naturii, despre legile acestor regnuri, despre acțiunea acestor legi în toate regnurile și pe toate planurile. El dobândește un fond adânc de cunoștințe generale și când și-a atins scopul, nu numai că știe fiecare lucru ce trebuie cunoscut în toate cele trei lumi, ci și calea de a accesa izvoarele cunoașterii, iar izvoarele informației sunt în mâna sa. Un maestru poate oricând să afle orice informație despre acest subiect posibil, fără cea mai mică dificultate.

În a treia fază: Învățătura este dată sub formă de sinteză. Acest gen de informație este posibil numai dacă vehiculul intuiției funcționează.

 

 

 

bibleoteca spirituala online

Ce înseamnă să fii un discipol adevărat

Un discipol este acela care, mai presus de orice altceva, se angajează să facă trei lucruri: să servească umanitatea, să coopereze cu Planul, să dezvolte puterile Eu-lui său, să-și extindă conștiința până va funcționa pe cele trei planuri, în cele trei lumi și în corpul cauzal, să urmeze impulsurile superioare și să elimine manifestările inferioare.

Accelerarea evoluției spiritualeUn discipol este acela care începe să înțeleagă lucrarea de grup și să-și schimbe centrul de activitate de la sine însuși, la centrul grupului.  Va vedea oamenii așa cum sunt, pe sine așa cum este. Un discipol este acela care își transferă conștiința din personal în impersonal, care în decursul stadiului de tranziție trebuie să îndure multe dificultăți și suferințe. Aceste dificultăți survin din diferite cauze: Ego-ul negativ al discipolului, care refuză transformarea sau familia sau prietenii, care se opun impersonalității sale crescânde.

Există multă durere pentru un discipol, însă drumul său duce în cele din urmă la Unitatea desăvârșită. Discipolul este acela care își dă seama de responsabilitatea sa față de toți cei care intră sub influența sa, de responsabilitatea de a coopera cu planul evoluției și, după cum există pentru el, obligația de a le extinde conștiința și de a-i învăța deosebirea între real și ireal, viață și formă.

Discipolul are multe lucruri de făcut:

  • răspuns prompt la vibrația maestrului;
  • puritatea practică a vieții;
  • eliberarea față de griji;

Grija provine din tipul de personalitate și este rezultatul lipsei de detașare și al unui răspuns prea prompt la vibrațiile lumii exterioare.

  • îndeplinirea datoriei

Punctul acesta implică achitarea imparțială a tuturor obligațiilor și o atenție cuvenită față de îndatoririle karmice.

  • toți discipolii trebuie să acorde o importanță specială valorii calmului.

Discipolul trebuie să lucreze la construirea corpului fizic. Trebuie să se străduiască în așa fel, încât să producă la fiecare încarnare, un corp care să servească mai bine ca un vehicul pentru forță. De aceea, nu se greșește cu nimic atunci când se dau informații despre inițiere. Unul dintre cele mai mari instrumente pentru dezvoltarea practică, ce stă în mâinile celor mici și mari, este instrumentul vorbirii. Vorbirea este manifestarea cea mai ocultă în existență, ea este mijlocul de creație și vehiculul pentru forță. Discipolul trebuie să învețe să fie tăcut înaintea suferințelor lumii, nerisipind timpul în văicăreli deșarte și demonstrații chinuitoare, ci ridicând povara lumii, lucrând și nerisipind energia în conversații fără rost. Și totuși, el trebuie să vorbească acolo unde este nevoie de încurajare în scopuri constructive, să exprime forța iubirii față de lume, pentru a ușura o sarcină și a ridica o povară. Atunci, printr-o justă utilizare a vorbirii, în scopul de a crea toate planurile, se va manifesta iubirea dintre membrii familiei umane și energia care acum, în cea mai mare parte, își găsește expresie prin centrele inferioare, și va fi transferată în centrul gâtului.

Calea discipolului este o cale sinuoasă. Totuși, parcurgând această cale, învingând dificultățile, aderând cu toată inima la binele grupului, dând atenție atât oamenilor cât și dezvoltării lor din punct de vedere evolutiv, vine în cele din urmă rodirea și atingerea scopului.

 

inima si suflet

Evoluția Sufletului

Condițiile sociale de pe Pământ nu pot fi comparate cu lumea spiritelor. În clasele spirituale, sufletele lucrează la propriul lor nivel de dezvoltare alături de alte suflete asemenea lor. Ghizii-profesori maturi pregătesc generații succesive de suflete pentru a-și ocupa locul ce le-a fost destinat. Există rațiuni practice pentru care în lumea spiritelor sunt condiții pentru un sistem conceput să măsoare cunoștințele și dezvoltarea. Sistemul stimulează iluminarea și, într-un final, perfecțiunea sufletelor. Sufletele aflate la niveluri superioare de dezvoltare pot fi adesea întâlnite pe Pământ în împrejurări modeste. Pe firul aceluiași raționament, oamenii influenți din societatea umană nu sunt în mod necesar niște suflete mature. Adesea lucrurile stau tocmai invers.

Prin intermediul ghizilor nostril, devenim conștienți într-un mod mai profund de continuitatea vieții și de identitatea noastră ca suflete.

Ghizii sunt ființe care ne influențează existența, pentru că ei reprezintă o parte a împlinirii propriului nostru destin. Ghizii sunt entități complexe mai ales când vine vorba de ghizi-maeștri. Gradul de maturitate al unui ghid ține de următorul aspect: dacă acest profesor se ocupă de un singur suflet-elev sau de mai mulți.

Ghizii aflați la un nivel superior al abilităților lucrează, de obicei, ca un întreg grup de suflete, atât în lumea spiritelor, cât și pe Pământ. Acești ghizi sunt ajutați și de alte entități.

Fiecare grup de suflete are pe lângă el unul sau mai multe suflete ce se pregătesc să devină ghizi și care fac un fel de practică. Astfel, unii oameni pot avea mai mult de un singur ghid care să-i ajute. Unele idei considerate că ne aparțin, pot proveni de la un ghid.  De asemenea, ghizii ne alină în perioadele de încercări ale vieții, mai ales atunci când, copii fiind, avem nevoie de mângâiere. Acești profesori înțelepți rămân cu noi pe perioada a mii de ani, pentru a ne ajuta în cursul încercărilor noastre dinaintea, în timpul și după nenumărate vieți.

Toți ghizii încearcă sentimente de compasiune față de elevii lor, dar modalitățile în care se apropie de aceștia sunt diferite. Unii dintre ghizi își ajută în mod constant elevii de pe Pământ, în vreme ce alții își stabilesc standardele fără să îi încurajeze prea mult pe aceștia. Gradul de maturitate al sufletului constituie un factor de care se ține seama.

Elevii avansați primesc mai puțin ajutor decât începătorii.  Fiecare ființă umană are cel puțin un ghid senior sau un ghid aflat la un nivel avansat de dezvoltare, care-i este desemnat încă de pe când sufletul său a fost creat. Mulți dintre noi moștenesc un ghid secundar mai târziu în viață, ce poartă denumirea de ghid-profesor junior.  Îndatoririle ghizilor juniori și seniori se pare că reflectă voința ghizilor maeștri, care formează un fel de corp conducător, asemănător cu un consiliu de administrație, situat deasupra ghizilor mai tineri, din lumea spiritelor.

Ghizii spirituali vor numai ce este mai bun pentru noi și uneori acest lucru înseamnă că trebuie să ne privească cum îndurăm multe suferințe pentru a atinge anumite obiective. Ghizii nu ne pot ajuta să progresăm până când nu suntem pregătiți să facem schimbările necesare pentru a beneficia de toate șansele vieții.

tratatrea cauzei bolilor

Cauzele Spirituale ale Bolilor – partea a II-a

Continuăm în acest articol prezentarea cauzelor spirituale ale bolilor.

Autismul – într-o existență anterioară, omul care suferă acum de autism a fost refuzat de societate, ducând o viață marginală. Singura soluție este primirea iubirii în această viață de la cei apropați.

Alcolismul – indică probleme cu tatăl, trebuie creată detașarea față de acesta.

Angina – teama de exprimare, frica de a cere ceva partenerului sau părinților.

Artrita – spirit critic și rigid, mental rigid.

Anemia – refuzul de a utiliza aptitudinile în serviciul aproapelui său. O persoană cu anemie va trebui să accepte să își iubească semenii, să servească omenirea și să devină un ghid spiritual.

Sistemul de reproducere – problemele acestuia se datorează unei utilizări greșite a energiei sexuale în această viață sau într-una precedentă. Culpabilitatea sexuală aduce boli transmisibile pe cale sexuală, precum SIDA, probleme la ovare sau testicule. Pentru a-i permite unui suflet evoluat să se încarneze este nevoie de multă iubire între parteneri la momentul actului sexual.

Sistemul digestiv – stomacul reprezintă capacitatea de digerare a experiențelor existenței și a acceptării lecțiilor învățate. Resentimentele, aversiunea și neliniștea sunt pricipalele cauze ale ulcerelor. Indigestiile și hiperaciditatea reprezintă resentimente, mânii refulate. Cauza bolilor care apar la nivel digestiv o reprezintă refuzul de a urma calea corectă, lucru care împiedică evoluția sufletului.

Intestinele – reprezintă capacitatea de a asimila experiențele vieții. Cauza apariției unor probleme intestinale are la bază refuzul asimilării lecțiilor de viață la nivel evolutiv.

Ficatul – lăcașul celor mai negative emoții (mânie, ură). Conflictul dintre suflet și mental determină bolile de ficat, care nu sunt decât rezultatul mâniei îndreptate împotriva propriei persoane, disimulată într-o mânie față de altcineva. Dacă la naștere ficatul este slab, arată că într-o viață anterioară a existat un dezacord între suflet și mental. Icterul are această cauză. Dacă în viața actuală, omul suferă un prejudiciu și nu va ști să și-l îndrepte, icterul poate să se declanșeze.

Conjunctivita – mânie neexprimată, frustrare.

Diaree, hemoroizi, retenție de apă – refuz, teamă de a slăbi, încordare.

Guturai – se declanșează într-o perioadă lipsită de percepție asupra realității sau în urma unor temeri, culpabilități. Nasul reprezintă intuiția și conștiința de sine.

Greață, vărsături – neacceptarea unor idei, a unor persoane sau a unei experiențe.

Hipertensiune – capacitate de iubire limitată, lipsă de compasiune. Omul trebuie să își exprime iubirea pentru toate ființele simțitoare și tot ceea ce vede.

Hipotensiune – o iubire limitată în cazul unei persoane negative (neîncredere în iubire, a avut experiențe care au făcut-o să creadă acest lucru).

Insomnie – culpabilitate.

Prostată – culpabilitate sexuală, teamă de bătrânețe.

Teamă de a merge în mijloacele de transport și stare de rău în timpul călătoriei – teama de a pierde controlul.

Reumatism – resentimente, slăbirea iubirii față de aproape, rigiditate, asprime.

Zona Zoster – teamă de viitor, gândire negativă.

Cancerul – cauza aparentă a acestei boli este ne-exteriorizarea emoției apărută în urma unui șoc. Această boală reprezintă autodistrugere, ceea ce o face dificil de vindecat. Cauza spirituală a cancerului arată că omul nu a asimilat nici măcar jumătate din lecțiile propuse în această viață, refuzând evoluția, chiar dacă această atitudine este inconștientă.