Individualizarea Sufletului

Individualizarea Sufletului

Individualizarea sufletului se atinge prin conștientizarea procesului de reîncarnare și a transferului direct din moarte către naștere. Sufletul individualizat s-a separat de întreg, în esență, deci nimic nu poate fi mai departe de adevăr în realitate. Când sufletul se individualizează, se apropie de sufletul de grup (sufletul colectiv) mai mult ca niciodată. Calea fiecărui suflet este individualizarea.

Putem face aceasta eliberând în totalitate conceptul din mintea noastră, că nu suntem niște indivizi și că suntem, de fapt, o parte din tot ceea ce este. Când acestea se întâmplă, devenim șoferii vehiculului și nu pasagerul. Devenim o ființă care Îl Realizează pe Dumnezeu, devenim propriul nostru Dumnezeu. Apoi, există și conceptul timpului și al diverselor linii ale timpului.

Sufletul individualizat își începe călătoria de la moarte către naștere, conștient, aliniindu-se cu sinele sale multi-dimensionale-alternative.  Toate sinele alternative trebuie să fie conștiente unele de altele în clipa părăsirii corpului, astfel încât transferul conștient de la moarte către naștere să aibă loc. Această conștientizare a unui sine alternativ este obținută prin măiestrie spirituală și emoția energiei iubirii necondiționate.

Când toate sinele infinite polarizate pozitiv, urmează îndeaproape amprenta originală divină încarnată, vor ajunge la același punct în timp, pentru ca transferul morții către naștere, să aibă loc. Orice sine alternativ care și-a părăsit corpul, nefiind în concordanță cu planul divin, cu amprenta originală divină încarnată, va fi automat luat împreună cu celelalte sine alternative către noul vehicul.

Sistematizat, spunem că toate sinele polarizate negativ rămân în ne-materie, adică în ceea ce cunoaștem drept „spirit” sau „tărâm astral”, toate sinele polarizate pozitiv rămân să conducă vehiculul sufletului înainte (în materie). Sinele multidimensionale polarizate negativ, care oglindesc pe cei din sufletele de grup polarizate negativ, care trăiesc pe Pământ, lucrează cu „energia opusă” și pot fi numite „lucrătorii întunericului”. Ei, de asemenea, obțin abilități directe în intervalul existențial moarte-naștere, fiind înzestrați cu memorie, dar urmând calea spirituală opusă luminii. Sinele multidimensionale polarizate negative, care  oglindesc sufletul de grup pozitiv și care rămân în tărâmul anti-materiei, au forța negativă, dar, în esență, sunt din „lumină”, în măsura în care ei reflectă încarnările pozitive pe Pământul tridimensional. În timp ce poartă o încărcătură negativă, ei sunt de fapt „ființe pozitive” și sunt necesare pentru creșterea umanului încarnat. Aici se aplică o lege a fizicii, legea contrariilor (pentru a se păstra echilibrul, forței aplicată într-un sens, i se opune o forță egală și de sens contrar, contraforță). Pozitivul și negativul sunt egale și în lumină, când s-a individualizat un suflet provenind dintr-un suflet colectiv cu încărcătură pozitivă. Aceștia sunt „lucrători în lumină” încarnați pe Pământ, cei care mențin încărcătura electrică a iubirii în ADN-ul lor. Pozitivul și negativul sunt egale și în întuneric, când s-a individualizat un suflet provenind dintr-un suflet colectiv cu încărcătura generală de polaritate negativă. Aceștia sunt „lucrătorii în întuneric” încarnați pe Pământ, cei care poartă încărcătura electrică a fricii în ADN-ul lor.

Încărcăturile electrice menținute de către lucrătorii în lumină și de lucrătorii în întuneric sunt două tipuri opuse de electricitate (de forțe electrice), pe care canalul uman nu le cunoaște.

 

trezirea constiiintei in om

Expansiunea Conștiinței

În întreaga lume se înțelege tot mai mult faptul că omenirea este cuprinsă de o profundă schimbare a conștiinței. O nouă viziune privind umanitatea, se află la baza tuturor manifestărilor. Din ce în ce mai mult este acceptat conceptul că, totul este energie. Se resimte o nouă necesitate: atât explorarea lumilor exterioare, cât și a celor interioare și descifrarea relației care există între aceste două aspecte ale creației.

Maitreya a spus: „Venirea mea înseamnă schimbare!”. Cea mai mare schimbare va fi în inimile și mințile oamenilor. Schimbarea conștiinței este profundă, ea ne poate sugera ce schimbări exterioare au loc în lume.

Totuși, ceea ce este în exterior este întotdeauna reflectarea interiorului. Dacă în sinea noastră suntem mâhniți, în dizarmonie cu noi înșine, cu mediul înconjurător, cu cei din jur, toate formele exterioare pe care le realizăm vor fi lipsite de armonie. Cu cât vom fi însă mai echilibrați, vom fi mai în armonie cu tot ceea ce este în jur.

Pe parcursul călătoriei noastre evolutive, ceea ce ne trage înapoi în dezvoltarea conștiinței este karma. Tot ceea ce poate fi făcut pentru a ușura karma proprie, este de a primi un ajutor pentru continuarea mersului nostru spre perfecțiune. Sarcina noastră este de a spiritualiza materia, însă mai întâi, trebuie să facem acest lucru cu noi înșine. Calea evoluției este creșterea conștiinței, conștientizarea a ceea ce este sufletul, a ceea ce îi lipsește și a ceea ce caută să exprime prin omul încarnat.

Există anumiți centri energetici în creier, cât și prin întreg trupul nostru, prin care sufletul poate lua în stăpânire vehiculul său și să se manifeste prin acesta. Prin procesul inițierilor, în discipol sunt treziți centrii respectivi. Trezirea se face în funcție de procesul acestuia, prin treptele de inițiere, până se ajunge la totala unificare cu sufletul și în final, cu divinul, când discipolul devine un adevărat maestru.

Calitatea experienței voastre în lume depinde în mod total de trezirea conștiinței voastre! Această trezire a conștiinței depinde de nivelul fiecăruia, de vehiculul fizic, emoțional și mental.

trezirea constiinteiDiferența dintre un maestru și un discipol în stagiu, este aceea că maestrul dispune de un vehicul cu deplină trezire a conștiinței, care îi permite o conștientizare a realității. Încarnarea pe Pământ ne face să trecem printr-o încercare grea care, din perfecți ce suntem în esență, ne facem să devenim imperfecți în planul fizic și apoi trebuie să parcurgem un lung drum, pentru a reveni la perfecțiunea inițială.

Modalitatea de evoluție a ființelor omenești este dezvoltarea mentalului. Aceasta înseamnă că, sufletul nu se poate manifesta cu adevărat decât dacă mentalul va fi controlat. Când este atins acest stadiu, omul poate primi ce-a de-a treia inițiere – Transfigurarea – Schimbarea la Față.

Însă pentru un Maestru este doar începutul.

Noi evoluăm în măsura în care aspirăm în această direcție. Nu există nimeni în toată Creația care să nu aspire la așa ceva. În sine, evoluția este un proces de abandon, de renunțare. Simbolul acestui amplu proces este Crucificarea – Marea Renunțare, a patra inițiere, o etapă dificilă și critică.

Calea evoluției este creșterea conștiinței în etape succesive. Un mijloc mai rapid de a crește conștiința este prin servire altruistă. Pentru că ea ne eliberează de concentrarea asupra noastră și de complacerea în principiul dorinței. Putem evolua numai când suntem liberi. Putem fi liberi numai când suntem detașați. Dezvoltarea conștiinței vine pur și simplu din libertate. Natura vieții este libertatea. Libertatea este starea naturală a omenirii.  Este divinul care se manifestă în viața reală de zi cu zi. Este ceea ce înseamnă Sinele Realizat.

 

Reîncarnarea și Viețile Trecute

Reîncarnarea și Viețile Trecute

Reîncarnarea, așa cum este percepută în ciclul morții și al renașterii, este un concept corect atunci când privim problema tridimensional. Timpul liniar ne arată că am purtat în trecut o altă haină umană, numită „viața trecută” și dacă avem cel de-al treilea ochi deschis, putem privi înainte pentru a vedea ce va deveni „sinele viitor”. În realitate, aceste vieți nu sunt trecute sau viitoare, ci ele există într-un singur moment ca părți multidimensionale ale propriului sine, încarnat într-un corp diferit (și totuși similar) pământean.
niveluri ale reîncarnăriiExistă multe niveluri ale reîncarnării, care explică orice concept din afara timpului, atunci când cineva își trezește sinele spiritual și își găsește un loc în tărâmurile înalte. La un asemenea stadiu, el devine capabil să își conducă moartea în mod conștient, pentru a experimenta un transfer al memoriilor nașterii, alegând următorul ADN al vehiculului pământesc din sufletul său total.
Dacă obținem măiestria asupra elementelor și a corpului pământesc, putem conduce sufletul în următoarea reîncarnare, proiectând memoria împreună cu sufletul. Aceste gen de reîncarnare înseamnăȘ „voi sunteți aceeași persoană care ați fost înainte, dar într-un alt corp, voi continuați pe calea pe care ați fost și atunci când obțineați cunoașterea în acea viață”; cu alte cuvinte, reînvățăm ceea ce am știut dinainte.
Astfel se întâmplă cu mulți dintre cei cunoscuți ca fiind „lucrători în lumină” sau „semințe stelare”, care trăiesc pe Pământ în acest timp, când cunoașterea este atât de înlesnită. Cea mai sigură metodă de a obține direct transferul morții către o nouă naștere, este ca atunci când se face trecerea, să fim într-o stare de binecuvântare pură, părăsindu-ne corpul fizic în liniște și împăcare. Toată „frica” trebuie eliminate, pentru ca transferul morții către o nouă naștere să se producă repede și cu grație. În acele momente (când urmează să „ne dăm duhul”), putem invoca prezența celor dragi, care, de asemenea, au obținut cunoașterea tărâmurilor înalte – sufletele celor morți, astfel încât să ne poată oferi din energia lor.
Putem, de asemenea, cere să ne însoțească spiritele formelor cosmice, cum ar fi piramidele, cristalele și pietrele sacre, care pot asigura o trecere sigură și directă dintr-un canal eteric în altul (dintr-o dimensiune în alta).
Amprenta genetică va fi diferită, dar nivelul electric și memoria vor fi aceleași și vor aștepta să fie „activate” cât mai repede, când creierul uman este pregătit pentru activarea memoriei, care are loc cam la trei luni.
Atingerea altor dimensiuni ale existenței prin disciplină spirituală, va chema activarea memoriilor.
Al doilea gen de reîncarnare este cel în care sufletul nu a obținut măiestria spirituală la nivelul necesar pentru un transfer direct de la moarte, către naștere. Acest suflet, după ce stă puțin timp (așa cum îl percepem noi), își reevaluează deciziile karmice făcute în viața sa, înțelegând cât de departe s-a îndepărtat sau s-a apropiat de amprenta sa originală divină. Cei care rămân aproape de propria amprentă originală divină, au obținut măiestria spirituală și, prin urmare, transferul direct din moarte către naștere, dacă atingerea măiestriei spirituale a făcut parte din programul acelei vieți. Conștiința înaltă va conduce sufletul individual, pe calea reîncarnării, până când acel suflet s-a individualizat.

Constantin Cel Mare si crestinismul

Biserica și creștinismul în timpul împăratului Constantin Cel Mare

Împăratul Constantin Cel Mare, una dintre personalitățile remarcabile ale istoriei universale, a asigurat Bisericii, deplina libertate în tot Imperiul roman. Până la el, Biserica a îndurat grele persecuții din partea împăraților romani. El s-a convertit la creștinism prin publicarea edictului de toleranță religioasă, de la Milan din ianuarie 313, Biserica intrând astfel, în „secolul ei de aur”. Odată declarat pro-creștinism, el a progresat continuu pe această cale.
Edictul de la Milan are o importanță epocală prin hotărârile și urmările lui. Din religie nepermisă și persecutată, creștinismul devine religie permisă, ba chiar favorizată. În luarea de măsuri favorabile Bisericii, Constantin proceda treptat și cu mult tact.
Imediat după edictul din 313, împăratul scutește clericii creștini de obligația costisitoare a funcțiunilor municipale. Scutește Biserica de dări și le înapoi tot ceea ce îi fusese confiscat, acordându-i și dreptul de a primi legate și donații. A acordat episcopilor sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici și întreținerea clerului, precum și dreptul de eliberare a sclavilor.
Totodată, împăratul Constantin cel Mare a intervenit și în dreptul penal, pe care a încercat să îl umanizeze, înlăturând unele legi penale dispoziții și pedepse contrare spiritului creștinismului, ca: răstignirea, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu), zdrobirea picioarelor, s.a.m.d.. A îmbunătățit tratamentul din închisori și a interzis luptele de gladiatori, trimitând condamnații la muncă în mine, în loc să lupte pe viață și pe moarte, spre amuzamentul publicului. A modificat legislația referitoare la căsătorie, a pedepsit adulterul și violul, a interzis aruncarea copiilor și vinderea lor, oferind ajutoare părinților săraci. A luat măsuri de protecție și ajutor pentru săraci, orfani, văduve și bolnavi.
Duminica a devenit zi de repaus în imperiu, prin legea dată de Constantin cel Mare în anul 321 d.Hr. Templele dedicate lui au devenit localuri publice, fără statui și fără sacrificii. Templele păgâne au fost transformate în biserici sau au fost închise. Cultul creștin și pelerinajul la Locurile Sfinte au luat o mare dezvoltare. Mama împăratului, Sfânta Elena, a descoperit la Ierusalim lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul.
Constantin s-a hotărât să părăsească Roma păgână, spre marea nemulțumire a episcopilor Romei, și să întemeieze un nou oraș ca reședință imperială. Acesta a fost Bizantul, pe Bosfor, care a primit numele de Constantinopol (orașul lui Constantin, început în 324 și inaugurat la 11 mai 330). Constantin a transformat Bizanțul în capitala unui Imperiu creștin, care trebuia să arate aceasta prin atmosfera, bisericile și monumentele sale. Cu toate acestea, politica religioasă inaugurată de Constantin cel Mare a avut și unele urmări defavorabile. Biserica a avut în persoana împăratului un ocrotitor, dar, în același timp, și un stăpân. Împărații s-au amestecat în chestiunile religioase, împunându-și voința.
Constantin cel Mare a fost bine intenționat în actele sale și a făcut creștinismului cel mai mare serviciu, asigurându-i libertatea prin edictul de la Milan din 313. Convertirea sa la creștinism a dat un nou curs istoriei universale, prin încercarea sa de a armoniza interesele superioare ale Imperiului roman cu interesele Bisericii.

nasterea mantuitorului

Sărbătoarea nașterii Lui Iisus

Sfânta Scriptură spune că Mântuitorul Iisus s-a născut din Preasfânta Fecioară Maria în Betleem, cu misiunea de a mântui neamul omenesc. Atunci când S-a născut Hristos, întreaga zidire a înălțat imnuri Dumnezeului și Creatorului său. Astfel s-a dovedit faptul că Hristos este Creatorul a tot ceea ce există și că zidirea este Creația Lui, pentru că El este Dumnezeu.

Cu toții sărbătorim pe 25 decembrie naşterea lui Iisus din Nazaret, Mântuitorul nostru. Biserica Ortodoxă privește nașterea Fiului Lui Dumnezeu ca începutul lucrării Sale mântuitoare ce Îl va conduce spre jertfa supremă pe Cruce, pentru om și a sa mântuire.

Fiind una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii, Crăciunul simbolizează naşterea lui Iisus și este sărbătoarea care aduce în fiecare familie bucuria colindelor şi a împodobirii bradului, sub care copiii aşteaptă cu nerăbdare darurile Moşului.

nasterea lui isus mantuitorul

 

Frumusețea sărbătorilor de iarnă și bucuria Crăciunului să vă aducă sperantă, sănătate, fericire și împlinirea tuturor dorințelor! Deschideți-vă inima și primiți un strop din binecuvântarea care se revarsă peste lume în această sărbătoare! Vă dorim un Crăciun fericit și un an nou, plin de împliniri!

Echipa Agni Mundi

 

 

medium si viata dupa moarte

Dependențele în Viața Fizică și Impactul Acestora în Lumea de Dincolo

La un anumit moment, pe parcursul vieții voastre, vă veți intersecta calea cu o dependență. Obiectul dependenței persoanei respective, nu are o importanță neapărată. Fie că este vorba despre alcool, droguri, sex, cumpărături, alimente, jocuri de noroc sau distracția prin jocurile video, aceasta este pasiunea lor consumatoare de timp și punctul central al vieții lor. Pentru dependență, nu există nimic mai important decât hrănirea nevoii și a dorinței pentru drogurile alese. O euforie mai mare pricinuită de droguri, o eliberare de durere, o mătuire a simțurilor externe și un sentiment fals de conectare sunt acele lucruri pe care le caută dependența. Dependenții se află neobosit în căutarea dorinței lor de plăcere senzorială și de bună voie cedează mintea, trupul și sufletul lor, în schimbul unor fixări străine.

Lecția școlii pământene despre dependență este un apel dur la trezirea spiritului persoanei în cauză. Când ne ignorăm cu îndârjire și nu punem preț pe spiritul nostru, acesta se retrage în cele din urmă în cotloanele întunecate ale conștiinței noastre. În strânsoarea consumatoare a dependenței, spiritul este amorțit, vag și inaccesibil. Dependentul este înconjurat de întuneric și cufundat în dorința materială și senzuală, care nu va putea fi satisfăcută niciodată. Această lecție este una dificilă. Cu toate acestea, un suflet alege să urmeze o dependență în scopul de a experimenta o trezire profundă.

De ce ar vrea în mod intenționat sufletul nostru să ne arunce într-o astfel de mizerie, pierdere, precum și în posibilitatea de moarte, atunci când ceea ce își dorește cu adevărat este să devenim conștienți de lumina, căldura, și iubirea din interiorul nostru? Uneori, trebuie să decădem pe o cale inferioară pentru a vedea unde ne duce. În timpul sesiunilor, cei din lumea de dincolo spun de multe ori celor dragi că au existat puțini oameni care au făcut ceva pentru a opri dependența lor. Deși acest lucru pare a fi fără sens, dependența urmărește necontenit oferirea unui bine fals, cu scopul ca în cele din urmă să se descopere puterea divină din interior.

Până când nu vom fi complet deconectați de spiritul nostru, nu vom înțelege pe deplin magnitudinea, importanța și valoarea de neînlocuit a acestuia. În același fel, nu am cunoaște fericirea dacă nu am fi simțit tristețea. Noi apreciem și îmbrățișăm zilele calde de primăvară după o iarnă rece și dură. Boala ne face să ne prețuim mai mult sănătatea. Când spiritul este refuzat, reprimat și ascuns, ne înclinăm către incertitudinile noastre. Suferința noastră ne trezește în cele din urmă într-un reticent, dar iluminat grad de conștientizare. Înțelegem valoarea spiritului nostru, lumina, înțelepciunea, iubirea și magia sa. Devenim motivați să ne îmbrățișăm, să ne apreciem și să ne prețuim spiritul.

 

Moartea Prin Dependență

 

Când cineva moare, ca urmare a unei supradoze sau dacă alcoolul sau drogurile au fost un factor care a contribuit la moartea acelei persoane, intrarea sa în Lumină poate fi amânată. Mai ales în cazul unei supradoze, poate dura ceva timp pentru ca persoana să înțeleagă că a murit. Spiritul unui dependent poate pluti deasupra corpul său, pierzându-se într-o ceață care îi ascunde ceea ce s-a întâmplat, de fapt. În unele cazuri, ei își urmează corpul fizic mult timp după ce au murit. În cazuri extreme, ei rămân blocați în planul astral. Când murim, planul astral este vibrația energetică dintre tărâmurile cerești ale iubirii infinite și lumea fizică. Când un dependent trece în lumea morților, el devine adesea confuz. Aceste persoane ajung la riscul de deveni niște spirite rătăcite și pierdute care nu conștientizează întotdeauna că nu se mai află în corpul fizic. Spiritul lor poate călători în planul astral încercând să ocupe spații unde alcoolul sau drogurile alese de aceștia sunt disponibile sau se adună în jurul altor dependenți sau utilizatori de droguri și de alcool. Există îngeri și spirite ale celor dragi care încearcă să ajute aceste suflete pierdute. Ei fac încercarea de a-i călăuzi către iubirea Cerului. Un individ poate rezista acestui ajutor și poate alege continuarea derivei aproape de Pământ, în dorința de a-și satisface dependența. În cele din urmă, totuși, majoritatea acceptă de bunăvoie că trebuie să avanseze în lumina iubirii, unde se pot vindeca.

 

 

invatatorul isus

Cine este Iisus Sananda?

Iisus Sananda are un argument foarte interesant în explicarea sensului cuvintelor „Eu sunt Calea”. Creștinii fundamentaliști înțeleg greșit sensul prezentei declarații. Nu înseamnă că singura cale spre Dumnezeu este creștinismul, pentru că toate drumurile duc către Dumnezeu.

Afirmația „Eu Sunt Calea”, vorbește despre Hristosul din interior, cel de-al doilea aspect al Treimii Lui Dumnezeu. Budismul, iudaismul, religiile orientale, religia islamică și toate căile spirituale și școlile misterelor pot duce la Hristosul din interior sau către înțelegerea corectă a Frăției și la îndrumarea Duhului Sfânt, care acționează ca Voce a Lui Dumnezeu.

Hristosului din interior, ca opus al Hristosului în care s-a transformat Iisus Sananda, nu-i pasă dacă te apropii de El printr-o cale ce pare disponibilă. Adevărul este că, apropierea de Dumnezeu trebuie să fie făcută prin Hristos și prin acea Voce Liniștită din Interior, care supraluminează toate religiile și căile spirituale.

Cartea Un Nou Curs de Miracole pentru Era Vărsătorului ne aduce argumentarea principiului cosmic Hristic. Prin viața Sa ca Iisus Sananda, El și-a realizat Hristosul la nivel planetar, nu la nivel cosmic, adică nivelul pe care a început să îl realizeze după viața ca Iisus și pe care continuă să îl realizeze și acum. Mintea Universală a spus prin Edgar Cayce: „Iisus este omul, Hristos este tiparul”.

Acesta este motivul pentru care Biblia spune: „Fie ca în voi să fie gândirea care a fost și în Iisus Hristos”. Prin Edgar Cayce, Mintea Universală a declarat că Iisus a avut 33 de vieți anterioare. În prima sa viață, El a fost Amilius, liderul spiritual al celui de-al doilea val de Suflete din Atlantida. În această viață, care a fost mai mult eterică prin natura sa, el a căzut în dizgrație rapid, lucru care l-a condus la viața sa ca Adam.

Prin aceste 33 de vieți trecute, el a fost primul care și-a realizat pe deplin Hristosul la nivel planetar. A fost liderul spiritual al liderilor spirituali și Maestrul Maeștrilor.

Trebuie să ne realizăm în primul rând Hristosul la nivel planetar, apoi la nivel solar, galactic, universal, multi-universal și apoi, cosmic. Vom începe ca Hristoși Planetari și vom progresa, pentru a deveni Hristoși Cosmici.

În viața sa ca Iisus, a dăruit iubire și a vindecat oamenii, însă toți au vrut să îl omoare și să îl răstignească. Poporul evreu din vremea aceea, l-a respins, chiar dacă el spusese destul de clar că a venit pentru „împlinirea legii profeților”. Tot ceea ce Isaia și alți profeți au scris s-a împlinit.

Primul motiv: oamenii nu au crezut și nu au înțeles învățăturile Lui Iisus Sananda pentru că erau conduși de Ego-ul Negativ bazat pe frică, separare, dualism, iluzie, egoism, și pe conștiința materialistă, în loc să fie conduși de Conștiința Spirituală a Lui Hristos, Buddha, a Puternicei Prezențe Eu Sunt și a Lui Dumnezeu. Acest lucru duce la o orbire masivă. Acesta este motivul pentru care Iisus Sananda a spus: „De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, când tu ai o bârnă în ochiul tău”. Bârna din ochiul omului reprezintă Ego-ul Negativ, vederea limitată și lipsa de echilibru și integrare.

Cel de-al doilea motiv: oamenii nu cred pentru că nu sunt echilibrați și integrați. Cele trei minți și patru corpuri ale lor nu sunt aliniate. Ei nu știu cum să își educe în mod corespunzător copilul interior. Nu practică ceea ce predică, nu sunt integri, nu sunt curați nici la vorbe, nici la fapte. Nu sunt coerenți la toate nivelurile, iar acest lucru duce la o orbire masivă.

Cel de-al treilea motiv: Un număr mare de oameni spun că sunt victime, în loc să fie Maeștrii propriei lor energii. Ei nu își stăpânesc gândurile, sentimentele, emoțiile, vorbirea, energia, corpul fizic, chakrele, sexualitatea, poftele, obiceiurile, viciile, dorințele Sinelui inferior, cele cinci simțuri și viața lor de pe Pământ. Acest lucru duce la o orbire masivă

isus sananda pilde

PILDE Iisus Sananda

„Împărăţia Cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în țarina lui…”

Iisus Sananda: Dragii mei discipoli, imaginați-vă o fermă în care crește grâu, împreună cu încă o plantă ce se aseamănă foarte bine cu el. Nu vă pot spune cu adevărat diferența. Ați dori să îl culegeți. Dar nu i-a sosit încă timpul. De ce? Pentru că ați putea să scoateți grâul împreună cu neghina. Astăzi, pe lângă adevăr, există în lume minciuna și falsitatea, însă voi nu trebuie să lăsați ca acesta să vă influențeze. Lucrurile false pot apărea la voi chiar și în lucrarea spirituală.

Important este că pentru mine, voi toți rămâneți adevărați. Poate că, veți înțelege acum, cu câtă răbdare mă ocup de omul de pe Pământ și cât de durabilă este iubirea mea. Îmi manifest compasiunea și grija în orice moment, pentru toți oamenii. Există atât de multă neghină. Aveți răbdare unii cu ceilalți, așa cum am și eu cu voi.

Tot timpul trebuie să faceți munca Tatălui și astfel veți crește puternici asemeni grâului. Știu că trăiți momente de incertitudine și insecuritate. Dar, la recoltare, ceea ce este ascuns în întuneric, va apărea în lumină. Lăsați judecata în seama mea. Nu judecați pe nimeni și nu-i permiteți răului să vă controleze Nu fiți părtași la astfel de lucruri. Cei ce îmbrățisează răul vor avea parte de multe vieți și încarnări, pentru a se schimba. În ceea ce vă privește pe voi, lucrați pe „câmpul” meu, pentru că am nevoie de voi, până când va sosi timpul recoltării.

Nu lăsați ca astfel de perturbări să vă atragă atenția, pentru că fiecare va fi judecat în consecință. Apropiați-vă de mine și trimiteți toate grijile spre mine, pentru că eu vă port de grijă.

 

 

cele 7 chakre

Cele 7 tipuri de căsătorie

Unele relații se bazează mai mult pe influența primei chakre. Aceste tipuri de căsătorii sunt întâlnite la persoanele care stau împreună doar din motive de supraviețuire sau de securitate. Acestea sunt cele mai frecvente.

  • O căsătorie sau relație care este influențată de cea de-a doua chakră este aceea în care oamenii rămân împreună doar pentru sexul fizic. Aceasta este o formă de conviețuire foarte des întâlnită.
  • O căsătorie sau relație influențată de cea de-a treia chakră este aceea în care oamenii conviețuiesc din motive emoționale și mentale condiționate.
  • O căsătorie sau relație influențată de cea de-a patra chakră este aceea în care oamenii trăiesc împreună datorită iubirii necondiționate.
  • O căsătorie sau relație influențată de cea de-a cincea chakră este aceea în care oamenii trăiesc impreună prin concentrarea pe comunicare, încercând să se predea Voii Lui Dumnezeu prin tot ceea ce fac.
  • O căsătorie sau relație influențată de cea de-a șasea chakră implică o explorare spirituală, aceasta fiind legătura principală care îi ține pe cele două persoane împreună.
  • O căsătorie sau relație influențată de cea de-a șaptea chakră este aceea care este dedicată celor doi parteneri care se ajută reciproc în realizarea uniunii cu Divinul.
  • În cazul căsătoriei în fizic a Maeștrilor Ascensionați Integrați, cele două persoane își integrează toate cele șapte chakre. Când două persoane devin Maeștri Ascensionați Integrați, vor putea realiza împreună acest lucru.

maestri ascensionati casatoritiRelația și prietenia de tip Nou Ierusalim vă va aduce o pace și o împlinire care depășește orice înțelegere. Dacă ar fi să denumim altfel această relație romantică și prietenie de tip Nou Ierusalim, am numi-o relație romantică și prietenie de tip „Maestru Ascensionat Integrat”. Aceasta este cea mai mare împlinire, deoarece construirea Templului din Ierusalim în Sine va duce, de asemenea, la construirea simultană a „Templului lui Solomon” în voi, care reprezintă „Templul Înțelepciunii și Templul Corpului de Lumină al Domnului”. Veți experimenta cele mai înalte forme de unitate care sunt disponibile pe această planetă, deoarece ați atins forma superioară de unitate cu Sinele și cu Dumnezeul din Sine, precum și în relațiile romantice și în cele de prietenie, iar Dumnezeu, Hristos, Duhul Sfânt, Maeștriii, Arhanghelii și Îngerii vor participa la această Uniune. Doar atunci vă veți dezvolta în viață atât pe verticală, cât și pe orizontală pacea, împlinirea, bucuria și fericirea care depășesc orice înțelegere pământească. Acest Nou Ierusalim trebuie să fie construit cărămidă cu cărămidă, iar structura acestuia va fi prelucrată și remodelată pe tot parcursul vieții.

 

 

evolutie personala

Cum te poți dezvolta pe plan personal

Una dintre cele mai importante lecţii ale vieţii este să îți dezvolți o percepţie eficientă asupra realităţii şi să vezi lucrurile din jurul tău, nu aşa cum doreşti şi cum ai fost programat, ci aşa cum sunt. Majoritatea oamenilor cred că văd viaţa foarte clar, însă în multe cazuri este o iluzie. Ei văd viaţa prin conştiinţa de victimă și nu consideră totul ca fiind o lecţie şi un test spiritual. O altă lecţie foarte importantă este să fii extrem de onest cu tine. Oamenii preferă să îşi protejeze Ego-urile decât să aibă puritatea Lui Dumnezeu și să vadă viaţa, aşa cum o vede Dumnezeu, deoarece nu cunosc diferenţa dintre Ego-ul Negativ şi gândirea spirituală. Întreaga lume este scufundată în fascinaţie, maya şi iluzie şi nici măcar nu realizează acest lucru. Unul dintre pașii principali de a transcende aceste impedimente este informarea. Există atât de multe cărți de dezvoltare personală pe librăriile online care te pot îndruma pe calea corectă.

Biblia ne aduce aminte că avem ochi de văzut şi urechi de auzit. Toată lumea are ochi şi urechi, însă nu le folosesc cu adevărat. Ea trăiește în iluzia gândirii Ego-ului Negativ, vede prin lentile limitate, are o psihologie şi filosofie necorespunzătoare, credinţe eronate, conştiinţă de victimă, fascinaţie, aparenţe, motive impure, blocaje în chakre și Raze, iar acestea sunt doar câteva. În această stare oamenii citesc cărţi de dezvoltare personală, merg la seminarii, dezvoltă daruri spirituale cum ar fi clarviziunea, vindecarea, capacităţile de medium, ştiinţa spirituală sau scriu o carte. Sunt lideri spirituali cu lecţii de conştiinţă încă neînvățate. Aşa cum am spus anterior, conştiinţa afectează totul. Poți avea daruri spirituale, cu toate acestea, dacă nu ai conştiinţa clară, darurile vor deveni corupte şi fragmentate. Chiar dacă o persoană are toate darurile spirituale și nu este rafinată şi dezvoltată în conştiinţă, darurile sale vor fi corupte. Conştiinţa nu este ceva ce se învaţă într-o zi, într-un atelier sau citind o carte de dezvoltare personală. Este un proces care durează întreaga viaţă și impune autoanaliză, procesare spirituală progresivă, exersare a Prezenţei Lui Dumnezeu, ajustare a conştiinţei, păstrare a purităţii Lui Dumnezeu, reprogramarea minţii conştiente şi subconştiente, studiul spiritual, meditaţie, abordare a unui program de îndepărtare a matricei fricii, de transcendere a dualităţii Ego-ului Negativ, de practicare a integrităţii şi consecvenţei la toate nivelurile şi mai ales, de practicare a conştiinţei spirituale într-o manieră integrată şi echilibrată, în fiecare moment al vieţii. Trebuie de asemenea, să fii vigilent. Chiar dacă realizezi perfecţiunea, o poţi pierde într-o clipă. Dacă crezi că nu ţi se poate întâmpla ţie, mai gândeşte-te. I se poate întâmpla oricui, în orice moment, în orice loc. De aici şi proverbul: „Trăiesc prin bunăvoinţa Lui Dumnezeu”.

Acesta este marele test spiritual al purităţii Lui Dumnezeu însă o mare parte dintre oameni cad la acest examen. Unii dintre ei pot trece anumite examene în primele etape ale căii spirituale, însă după ce devin lideri spirituali şi capătă puţină putere, faimă, bani şi control asupra celorlalţi, Ego-ul lor Negativ începe să îşi facă de cap. Trebuie să-ți construieşti o fundaţie bună pentru casa ta interioară. Fără o înţelegere corectă nu vei dezvolta niciodată o viziune spirituală corespunzătoare, altfel îţi vei da peste cap tot ceea ce faci în viaţă dacă nu eşti atent.